Acest proiect este strict pentru scoala . Nu m-am descurcat in word pad asa ca am decis sa fac un mic blog despre Delta Dunarii .
Linkuri de unde am luat pentru a face blogul :
http://sarichioi-ro.jouwweb.nl/florae-a-i-faunae/pasae-rile-deltei2/lebae-dae-de-varae1
https://www.google.ro/#hl=ro&tbo=d&output=search&sclient=psy-ab&q=lebada+in+delta+dunarii&oq=lebada+in+delta+dunarii&gs_l=hp.3..0i30.6613.11454.1.11682.25.11.1.13.13.0.100.1025.10j1.11.0...0.0...1c.1.oG6cEBe6VH8&psj=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_cp.r_qf.&bvm=bv.1354675689,d.Yms&fp=ea02af0cc580fcaf&bpcl=39650382&biw=1280&bih=853
http://www.delta-dunarii.ro/fauna.html
https://www.google.ro/search?q=lebada+in+delta+dunarii&hl=ro&tbo=u&tbm=isch&source=univ&sa=X&ei=fDLIUJ6GDYW1tAaJyYBI&ved=0CEoQsAQ&biw=1280&bih=853
https://www.google.ro/search?q=lebada+in+delta+dunarii&hl=ro&tbo=u&tbm=isch&source=univ&sa=X&ei=fDLIUJ6GDYW1tAaJyYBI&ved=0CEoQsAQ&biw=1280&bih=853#hl=ro&tbo=d&tbm=isch&sa=1&q=Pelican+delta+dunarii&oq=Pelican+delta+dunarii&gs_l=img.3..0.24415.29218.0.29424.23.13.1.9.9.0.218.1481.8j4j1.13.0...0.0...1c.1.ZXks2w-sdNQ&pbx=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_cp.r_qf.&bvm=bv.1354675689,d.Yms&fp=df0f5de512698aef&bpcl=39650382&biw=1280&bih=853
http://www.google.ro/imgres?num=10&hl=ro&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=jLzuDMVN2619UM:&imgrefurl=http://dandindeltadunarii.blogspot.com/2009/04/pelicanii-din-rosca-buhaiova.html&docid=VNcFkL0d3SYwfM&imgurl=https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjlkEV2Y74jTgZmDr4AscBnXp1NhE0_BDJG6aV2wSSdzhUtG91r2t-J3U_S_8N0tEOWR082-Qg-KGXIULlvdrq457hvjUxzcfWMPRBqkHxjCTkUhp3WqzqZ1m7Mxu_k9DAgt26rjcp6wo4/s400/41.pelican2.jpg&w=400&h=314&ei=gjPIULbCE4G0tAaPnoHADA&zoom=1&iact=rc&dur=365&sig=109726225963776484412&sqi=2&page=1&tbnh=141&tbnw=190&start=0&ndsp=31&ved=1t:429,r:2,s:0,i:84&tx=144&ty=67
http://www.google.ro/imgres?num=10&hl=ro&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=flrzRxUa-T5gOM:&imgrefurl=http://www.infotravelromania.ro/deltadunarii.html&docid=BDpDRtoKSDHURM&imgurl=http://www.infotravelromania.ro/foto%252520mic/interviu_chettusia/delta_dunarii_pelican.jpg&w=1024&h=681&ei=gjPIULbCE4G0tAaPnoHADA&zoom=1&iact=hc&vpx=4&vpy=133&dur=181&hovh=183&hovw=275&tx=186&ty=71&sig=109726225963776484412&sqi=2&page=1&tbnh=141&tbnw=218&start=0&ndsp=31&ved=1t:429,r:0,s:0,i:78
http://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Dun%C4%83rii
http://www.referat.ro/referate/Pelicani_din_Delta_Dunarii_6699.html
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=qxXMvzuq_26ibM:&imgrefurl=http://www.flickriver.com/photos/arkimastru/877147872/&docid=Yad9On2dUsoyyM&imgurl=http://farm2.static.flickr.com/1084/877147872_dc593e7962.jpg&w=500&h=325&ei=IzbIUNaCOcfHswba0oHIAQ&zoom=1&iact=hc&vpx=960&vpy=479&dur=135&hovh=181&hovw=279&tx=165&ty=80&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=129&tbnw=211&start=0&ndsp=34&ved=1t:429,r:19,s:0,i:165
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=OB90psPo7_VhpM:&imgrefurl=http://www.bio-foto.com/displayimage-1341.html&docid=8qjseZoQXnXbtM&imgurl=http://www.bio-foto.com/albums/ptaci/Ardea-purpurea-IMG_4284.jpg&w=437&h=650&ei=IzbIUNaCOcfHswba0oHIAQ&zoom=1&iact=rc&dur=428&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=141&tbnw=96&start=0&ndsp=34&ved=1t:429,r:28,s:0,i:197&tx=56&ty=97
http://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/starc-rosu---ardea-purpurea-233.html
http://www.delta-dunarii.ro/fauna.html
http://www.delta-dunarii.ro/povestiri.html#
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=SUUjVxjmDvt9DM:&imgrefurl=http://www.cazaredelta-dunarii.ro/index.php%3Fpag%3D13%26id%3D343%26title_pag%3DPescarus%2520argintiu%2520%28Larus%2520argentatus%29&docid=y6BxE_rR9DK1UM&imgurl=http://www.cazaredelta-dunarii.ro/images/pescarus_2.jpg&w=640&h=428&ei=YzfIUL2LCorjswa8iICIAQ&zoom=1&iact=hc&vpx=964&vpy=284&dur=1522&hovh=183&hovw=275&tx=184&ty=121&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=139&tbnw=207&start=0&ndsp=30&ved=1t:429,r:11,s:0,i:114
http://www.clopotel.ro/enciclopedia/Pasari_Pescarus-543.html
https://www.google.ro/search?q=pescarus+delta+dunarii&hl=ro&tbo=u&tbm=isch&source=univ&sa=X&ei=XDfIUL7lJYXdsgag2IHYDg&ved=0CD8QsAQ&biw=1280&bih=853
https://www.google.ro/search?q=broasca+testoasa+delta+dunarii&hl=ro&tbo=u&tbm=isch&source=univ&sa=X&ei=aDjIUO2zOtGRswaZloGQAg&ved=0CCkQsAQ&biw=1280&bih=853
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=Cs9fDnrPKbgHtM:&imgrefurl=http://dandindeltadunarii.blogspot.com/2010_04_01_archive.html&docid=ZOta7xwxYRpCLM&imgurl=https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPnzeBi2aTV78l4IdWRGndVHfmi9uB-7wDXI8Ta8_uoB4qtzA0pHGrDqTIjJlU9F-FRF7BsTvFzAfn3rX2cNlP9V97cHWoY8L52NwaCfE4tjoc6hYKDDjqN2R5uqr2YqmolcMV7ZHCjmE/s1600/09.IMG_5963.jpg&w=800&h=597&ei=bDjIUJCFK83ptQbhlIHoCw&zoom=1&iact=hc&vpx=815&vpy=129&dur=251&hovh=194&hovw=260&tx=126&ty=128&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=143&tbnw=189&start=0&ndsp=30&ved=1t:429,r:4,s:0,i:93
http://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/testoasa--de-uscat-dobrogeana----testudo-graeca---222.html
https://www.google.ro/#hl=ro&tbo=d&output=search&sclient=psy-ab&q=broasca+testoasa+delta+dunarii&oq=broasca+testoasa+delta+dunarii&gs_l=hp.3..0i30j0i8i30.1843.7702.1.7892.32.23.1.8.8.0.196.2353.13j10.23.0...0.0...1c.1.lEIFDpq7uk0&psj=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_cp.r_qf.&bvm=bv.1354675689,d.Yms&fp=ea02af0cc580fcaf&bpcl=39650382&biw=1280&bih=853
http://www.zooland.ro/Broasca_testoasa_de_uscat_sau_testudo_hermanni-4900.htmlhttp://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/testoasa--de-uscat-dobrogeana----testudo-graeca---222.html
https://www.google.ro/#hl=ro&tbo=d&output=search&sclient=psy-ab&q=enot+delta+dunarii&oq=enot+delta+dunarii&gs_l=hp.3..0i30j0i5i30.1533.5052.1.5594.18.18.0.0.0.0.124.1676.15j3.18.0...0.0...1c.1.KkdCeEEqrxc&psj=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_cp.r_qf.&bvm=bv.1354675689,d.Yms&fp=ea02af0cc580fcaf&bpcl=39650382&biw=1280&bih=853
https://www.google.ro/search?q=enot+delta+dunarii&hl=ro&tbo=u&tbm=isch&source=univ&sa=X&ei=xTnIULrCM43BtAa-yICgCQ&ved=0CEAQsAQ&biw=1280&bih=853
http://enot.ro/category/delta-dunarii/
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=4ZIB3bdbXC0KOM:&imgrefurl=http://zoonet.radio3net.ro/2011/04/13/caine-sau-bursuc-cu-barba/&docid=jD0qKpLjf15KqM&imgurl=http://zoonet.radio3net.ro/wp-content/uploads/enot-descopera.ro_.jpg&w=600&h=450&ei=yjnIUIq7IYv4sgaQnoC4DA&zoom=1&iact=hc&vpx=393&vpy=282&dur=1516&hovh=194&hovw=259&tx=104&ty=69&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=148&tbnw=213&start=0&ndsp=31&ved=1t:429,r:8,s:0,i:105
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=t9fGk5sDLhjFXM:&imgrefurl=http://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/caine-enot---nyctereutes-procyonoid-459.html&docid=7HY-G_UCvrqY1M&imgurl=http://www.info-delta.ro/archive/galerie/5258_caine-enot1.jpg&w=640&h=427&ei=yjnIUIq7IYv4sgaQnoC4DA&zoom=1&iact=hc&vpx=375&vpy=132&dur=62&hovh=183&hovw=275&tx=158&ty=97&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=139&tbnw=210&start=0&ndsp=31&ved=1t:429,r:2,s:0,i:87
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=26d0aqYcHvcWJM:&imgrefurl=http://www.panoramio.com/photo/66215779&docid=4DhJm45BJcMDIM&imgurl=http://mw2.google.com/mw-panoramio/photos/medium/66215779.jpg&w=500&h=375&ei=yjnIUIq7IYv4sgaQnoC4DA&zoom=1&iact=hc&vpx=180&vpy=135&dur=647&hovh=139&hovw=187&tx=117&ty=110&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=139&tbnw=187&start=0&ndsp=31&ved=1t:429,r:1,s:0,i:84
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=OvkCjn5K5cei-M:&imgrefurl=http://www.wilddanube.ro/gallery2/main.php%3Fg2_itemId%3D1136&docid=XJ-_puHQgCKDyM&imgurl=http://www.wilddanube.ro/gallery2/main.php%253Fg2_view%253Dcore.DownloadItem%2526g2_itemId%253D1136%2526g2_serialNumber%253D2&w=600&h=450&ei=yjnIUIq7IYv4sgaQnoC4DA&zoom=1&iact=rc&dur=322&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=139&tbnw=187&start=0&ndsp=31&ved=1t:429,r:0,s:0,i:81&tx=113&ty=64
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=E1dD7apSe4uAYM:&imgrefurl=http://delta-dunarii.blogspot.com/2007/07/plante-si-animale-ciudate-din-delta.html&docid=ib0LVZKHr0e-KM&imgurl=https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYgAFLFLx6r8-O-glbRLRma-atJCf1BP1gMjMTBZwDRDTmqaBstRCCxPX7n_-c7lcOTatmKlmkzRGf2cy4W386_TB_xrDHxONfbDd3K9j6wxfyKoRe24VVbh_P_1qo3FLvXN9oFONyNvAr/s400/enot.blog.delta.jpg&w=400&h=300&ei=yjnIUIq7IYv4sgaQnoC4DA&zoom=1&iact=hc&vpx=816&vpy=127&dur=1003&hovh=194&hovw=259&tx=105&ty=96&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=139&tbnw=189&start=0&ndsp=31&ved=1t:429,r:4,s:0,i:93
http://zoonet.radio3net.ro/2011/04/13/caine-sau-bursuc-cu-barba/
http://www.waidmannsheil.ro/Nurca%20Vidra.html
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=Q-Rbf4y57wl6KM:&imgrefurl=http://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/mamifere-din-delta-dunarii-134.html&docid=bumYo_cBoNegnM&imgurl=http://www.info-delta.ro/poze_info/image/delta/vidra.jpg&w=640&h=428&ei=ajzIUOWHNMXTsgaKkoGQDA&zoom=1&iact=hc&vpx=175&vpy=131&dur=1728&hovh=183&hovw=275&tx=215&ty=127&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=136&tbnw=208&start=0&ndsp=32&ved=1t:429,r:1,s:0,i:84
https://www.google.ro/#hl=ro&tbo=d&sclient=psy-ab&q=Vidra+delta+dunarii&oq=Vidra+delta+dunarii&gs_l=hp.3..0i30j0i8i30.9686.14492.4.14781.19.19.0.0.0.0.114.1688.16j3.19.0...0.0...1c.1.T8VQdQR2Auk&psj=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_cp.r_qf.&bvm=bv.1354675689,d.Yms&fp=ea02af0cc580fcaf&bpcl=39650382&biw=1280&bih=853
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=mQKq6G-u_z2ieM:&imgrefurl=http://www.descopera.ro/natura/8720670-pantanal-mirificul-taram-dintre-paduri-campii-si-ape&docid=8f824nV2aA7bZM&imgurl=http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5108/8720670/11/vidra-uriasa.jpg&w=600&h=375&ei=ajzIUOWHNMXTsgaKkoGQDA&zoom=1&iact=hc&vpx=774&vpy=286&dur=2423&hovh=177&hovw=284&tx=142&ty=122&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=144&tbnw=213&start=0&ndsp=32&ved=1t:429,r:11,s:0,i:114
http://www.google.ro/imgres?um=1&hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=aSCOl5Xu2PSrrM:&imgrefurl=http://www.waidmannsheil.ro/Nurca%2520Vidra.html&docid=jHBxPNYxgq-o0M&imgurl=http://www.waidmannsheil.ro/images/Lutra%252520lutra1.jpg&w=678&h=480&ei=ID_IUK2UEoeLswaZ1ICIAw&zoom=1&iact=hc&vpx=680&vpy=282&dur=484&hovh=189&hovw=267&tx=144&ty=95&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=133&tbnw=179&start=0&ndsp=36&ved=1t:429,r:11,s:0,i:111
http://www.google.ro/imgres?um=1&hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=N0xVhaypdqy5zM:&imgrefurl=http://www.waidmannsheil.ro/Nurca%2520Vidra.html&docid=jHBxPNYxgq-o0M&imgurl=http://www.waidmannsheil.ro/images/lutreola_lutreola1.jpg&w=778&h=395&ei=ID_IUK2UEoeLswaZ1ICIAw&zoom=1&iact=rc&dur=365&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=133&tbnw=249&start=0&ndsp=36&ved=1t:429,r:10,s:0,i:108&tx=136&ty=59
https://www.google.ro/search?hl=ro&q=Nurca%20imagini&psj=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_cp.r_qf.&bvm=bv.1354675689,d.Yms&bpcl=39650382&biw=1280&bih=853&um=1&ie=UTF-8&tbm=isch&source=og&sa=N&tab=wi&ei=-j7IUIGTD9DgtQbWo4CICw#um=1&hl=ro&tbo=d&tbm=isch&q=nurca+animal&revid=127572860&sa=X&ei=Gj_IUN75J8rSsgbQ3oHoAg&ved=0CEoQgxY&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_cp.r_qf.&bvm=bv.1354675689,d.Yms&fp=df0f5de512698aef&bpcl=39650382&biw=1280&bih=853
http://www.info-delta.ro/delta-dunarii-imagini-16/apus-de-soare-in-delta-10/
Cam asta este tot :* La revedere !!!!!!
Delta Dunarii
miercuri, 12 decembrie 2012
Nurca
Denumiri: Nurca, norita, vison european, vidra mica, dihor de apa.
Descriere: Seamana cu o vidra in miniatura (0,5 - 0,8 kg). Spre
deosebire de aceasta, are coada mai mica in raport cu corpul si uniform de
groasa. Membrana interdigitala este doar schitata. Prezinta o culoare generala
bruna si buza de sus patata cu alb, sub nas, ca de altfel si buza de jos in zona
limitrofa gurii.
Longevitate: Traieste 8-10 ani.
Sunete: Emite un fluierat subtire. In caz de pericol tipa puternic.
Simturi: Auzul si vederea sunt bune, dar mirosul mediocru.
Urme: Sunt asemanatoare cu cele de vidra, dar sunt mai reduse ca
dimensiuni. Nu se pot confunda cu cele de hermelina, deoarece sunt mai mari
decat acestea.
Habitat: Coincide cu habitatul vidrei. Efectivele cele mai numeroase se
gasesc in Lunca si in Delta Dunarii. Traieste insa si de-a lungul celorlalte ape
curgatoare si statatoare din zonele de munte, de deal si de ses in care se gaseste
peste. Isi amenajeaza culcusul in vizuini sapate in malul apelor, dar si in
scorburi, ori sub radacini.
Hrana: Se hraneste cu pesti, raci, broaste, rozatoare mici, bizami, oua,
pui de pasari de balta etc.
Dusmani: Vidra si dusmanii vidrei, plus pasarile pradatoare de noapte si de zi.
Sociabilitate: Traieste solitar, exceptand perioada in care mama isi
creste progenitura.
Reproducere: Imperecherea are loc in aprilie-mai. Sarcina dureaza 63
de zile, dupa care femela fata 3-7 pui orbi, care devin independenti la 3 luni si
ating maturitatea sexuala la 9 luni.
Vanare: Se vaneaza in aceleasi conditii ca si vidra, blana constituind
trofeu neconventional.
Nota: In libertate, este intalnita si nurca americana (Lutreola vizon),
scapata din crescatorii. Culorile acesteia variaza mult, de la alb la negru.
Frecvent au fost intalnite in salbaticie nurcile de culoare standard, dar si
nurci negre si albe.
Vidra
Descriere: Are corpul de talie medie (8 -11 kg, chiar 15 kg), lung si
mladios, iar picioare scurte si prevazute cu 5 degete unite partial printr-o
membrana interdigitala. Coada este relativ lunga si groasa la baza, fiind
folosita drept carma. Urechile si ochii sunt mici si botul turtit. Prin
conformatie este adaptata perfect mediului acvatic in care vietuieste. Culoarea
este bruna, usor mai deschisa pe abdomen, cu o pata mica albicioasa sub gat.
Dimorfismul sexual nu este evident.
Longevitate: Traieste 14-16 ani.
Sunete: Vidra comunica cu semenii printr-un fluierat caracteristic.
Atacata de caini scoate un glas strident, amestecat cu un marait. Puii au un
glas asemanator cu behaitul unui ied domestic.
Simturi: Auzul si vederea sunt bune. Mirosul este considerat mediu. Cu
toate acestea simte usor prezenta capcanei din fier camuflata bine sub nivelul apei.
Urme: Sunt caracteristice datorita pernitelor eliptice, cu al cincilea
deget imprimat lateral, calcaiului inconfundabil si membranei interdigitale
partial vizibile. Urma-partie lasata de vidra care se deplaseaza normal prezinta
urme-perechi (de obicei cu amprenta din stanga in fata), iar a celei ce se
deplaseaza in goana (galop) prezinta cele 4 urme dispuse oblic pe aceeasi linie.
Excrementele, cu miros caracteristic, contin solzi de peste, cruste de
raci ori coji de oua si sunt depuse pe malul apei, frecvent in locuri vizibile.
Habitat: Traieste din zona de munte pana in Delta Dunarii. Existenta ei
este legata nemijlocit de ape curate cu peste. Prefera raurile si paraiele cu
maluri impadurite si abrupte. Spatiul necesar vietuirii este relativ extins,
intrucat zilnic are nevoie de peste. Traieste in galerii sapate in mal, de regula
cu o iesire sub apa, sau in cotloane amenajate sub radacinile salciilor. Nu este
foarte atasata de locul de trai si nu se indeparteaza mult de apa.
Hrana: Pestii constituie hrana de baza. Consuma, de asemenea, raci,
sobolani de apa, bizami si broaste. Rapeste pui si pasari de apa, consumand si
oua din cuiburi. Pentru a consuma hrana scoate capul deasupra apei, iar cand
mananca pesti si pasari mai mari iese pe mal.
Dusmani: Nu are dusmani periculosi, in afara de om. Doar accidental
poate fi prinsa de caini, de care se apara insa cu ferocitate.
Sociabilitate: Traieste solitar. Dupa nastere, doar femela ramane peste
jumatate de an cu puii ei.
Reproducere: Nu are o epoca de imperechere foarte bine determinata.
Perioada principala o constituie lunile februarie-martie, apoi luna iulie. Femela
fata si a doua oara, probabil in cazurile cand isi pierde prima progenitura.
Durata gestatiei este de 9 saptamani (60-63 de zile), dupa care femela naste
2-4 pui, care raman orbi doar 9-10 zile. Puii sunt alaptati 8 saptamani,
ramanand cu mama lor pana la o noua imperechere, adica 8-10 luni. Devin
maturi sexual la 2-3 ani.
Obiceiuri: Vidra este un animal cu activitate nocturna si aurorala. Cand
ii lipseste hrana se deplaseaza mult, departandu-se de apa, putand trece la
munte peste cumpana apelor, dintr-un bazin hidrografic in altul.
Puii pot fi usor dresati de om.
Vanare: Din cauza diminuarii efectivelor de vidra in Europa, aceasta a
fost strict protejata prin conventii internationale. Efectivele ei s-au refacut in
ultima vreme, indeosebi in Romania unde au crescut surprinzator ca urmare a
scaderii poluarii si cresterii populatiilor de peste din raurile interioare. In
aceste conditii, autoritatea publica centrala care raspunde de protectia mediului
poate autoriza vanarea ei in cote rezonabile, mai ales acolo unde efectivele
sunt mari si unde vidra produce prejudicii in bazinele piscicole in care se
practica acvacultura. Perioada optima de vanare este considerata a fi 1
octombrie-31 martie, cu toate ca blana vidrei este valoroasa tot timpul anului.
Se impusca la panda, cu arma lisa si cartuse de 3,5 - 4,0 mm. Trofee
neconventionale sunt considerate blanurile, craniile si osul penian.
Blana vidrei este considerata una dintre cele mai valoroase blanuri de
vanat.
marți, 11 decembrie 2012
Testoasa de uscat dobrogeana
Descriere: Lungimea
15-27 cm. Masculii se disting de femele prin coada mai lunga si mai
tare, prin marimea scobiturii posterioare a plastronului, prin solzul
supracodal foarte bombat. Carapacea galbuie-intunecat, cafenie uniform
sau maslinie, fiecare placa fiind marginita de pete negre, neregulate;
vertebrele si supracodala, in partea lor anterioara, negre-cafenii sau
complet negre. Tinerii, maslinii sters sau galbui cu pete negre pe
marginea fiecarei placi.
Reproducerea: Femelele depun, prin mai-iunie, 4-12 oua sferice, albe, care se clocesc in 70-80 zile.
Hrana: Se hraneste cu vegetale, radacini, rame.
Habitat: Prefera terenurile uscate, cu tufisuri bogate, de silvostepa, fiind iubitoare de caldura.
Pescarus
Pescarusii sunt pasarile pe care le vedem adesea in tara noastra, atat pe plajele din Delta Dunarii, cat si pe cele de pe litoralul Marii Negre. De asemenea, pescarusii au reusit sa se adapteze la mediul urban, construindu-si cuiburile pe cladirile inalte ale oraselor. Atat femela cat si masculul au aceeasi culoare a penajului, singurul aspect care difera fiind faptul ca masculul este mai mare si are gatul mai gros.Hrana pescarusilor este extrem de vasta. Acestia pescuiesc din zbor, de la suprafata apei, pesti si nevertebrate acvatice, iar uneori prind chiar si pui de pasare. De asemenea, se hranesc si cu resturile de alimente lasate de turisti pe plaja, fiind foarte inventivi in privinta mancarii. Frecvent, pescarusii arunca moluste de la inaltimi foarte mari, pentru a le sparge cichilia si a consuma mai apoi continutul. Femelele pescarus isi depun ouale in luna aprilie, iar incubatia dureaza 26 de zile. In acest timp, cele 3 oua brune ale pescarusilor sunt clocite de ambii parinti, pentru ca mai apoi puii sa paraseasca cuibul, ascunzandu-se prin vegetatie. Acestia sunt chemati de parinti atunci cand trebuie hraniti.
Un pescarus argintiu atinge varsta de doi ani si opt luni. Exista insa cazuri in care pescarusii in captivitate au trait chiar si 44 de ani, ceea ce inseamna ca viata pescarusilor este plina de riscuri.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)