Apele

Hidrografia este formata din Dunare, bratele Dunarii, lacuri, balti, mlastini.

La intrare, debitul Dunarii este de 6470 mc/sec (egal cu al Volgai).

Cele trei brate duc din volumul apelor fluviului astfel:

- Chilia 58 %;
- Sulina 18,8 % si
- Sfântu Gheorghe 23,2 %.

Debitul solid este de 58,7 mil. tone aluviuni pe an, dintre care o parte sunt depuse în Delta si alta parte sunt tranportate în mare; la varsarea în mare se formeaza, datorita aluviunilor, delta secundara a Chiliei, bara de la Sulina si insulele Sacalin.

De asemenea, exista, în interiorul Deltei, o retea hidrografica secundara formata din balti, mlastini, canale, gârle, brate secundare.

Un specific peisagistic si hidrografic este dat de suprafetele lacustre; cele mai importante lacuri sunt Dranov (cel mai întins din delta propriu zisa), Rucsca, Merhei, Matita, Tatanir, Fortuna, Obretin, Gorgova, Bogdaproste, Isac, Puiu, Puiulet, Rosu.

În sudul Deltei, se afla situata laguna Razim-Sinoe, cel mai mare complex lacustru (700 kmp.), format din lacurile Razim (415 kmp.), Sinoe, Zmeica, Golovita.

Este despartit de mare prin grindurile Chituc si Perisor, are ape salmastre, adâncimi mici, doua insule (Popina, mai înalta, de 48 m, care este o rezervatie de fauna si insula Gradistea).

În prezent, laguna este un domeniu de pescuit.

Dunarea se desparte în cele trei brate principale astfel: prima bifurcare se produce la vest de Tulcea, despartindu-se spre nord bratul Chilia. La est de Tulcea, cursul Dunarii se bifurca pentru a doua oara în bratele Sulina si Sfântul Gheorghe.

Bratul Chilia, în nord, are lungimea cea mai mare (120 km) si debitul cel mai ridicat (aproape de 60 % din volumul fluviului). Pe bratul Chilia alterneaza sectoarele cu un singur curs (în dreptul grindurilor: Stipoc, Chilia si Letea) cu sectoarele de bifurcare (în mai multe cursuri secundare), între grinduri; bratele secundare sunt: Tataru, Cernavoda, Babina. La varsare în mare se creeaza în prezent o delta secundara (delta secundara a Chiliei), care avanseaza în mare cu câtiva zeci de metri pe an (40-80m/an); aceasta portiune a deltei secundare în formare nu este inclusa în teritoriul tarii noastre.

Bratul Sulina este cel mai scurt (64 km), aproape drept, regularizat si canalizat, în urma cu aproape un secol fiind cel mai navigat brat al Dunarii deoarece este rectiliniu si asigura cel mai scurt drum spre mare. La varsarea în mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor (la contactul între apele dulci ale fluviului si apele sarate ale marii), formându-se o bara (bara de la Sulina), care are tendinta de a bloca gura de varsare; pentru a diminua acest efect a fost construit un dig (în lungime de 10 km), care îndeparteaza spre larg aluviunile aduse de curentul circular al marii, de asemenea, are loc o dragare continua a bratului pentru a-l pastra navigabil pentru nave maritime (cu un pescaj de 7 m).

Bratul Sfântul Gheorghe (108 km) cu directie dominanta spre sud-est, este foarte meandrat; în ultimii ani meandrele au fost rectificate, lungimea traseului nou având doar 70 km; la varsare formeaza o acumulare de nisip sub forma unor insule (insulele Sacalin). Din bratul Sfântul Gheorghe se desprind spre sud canalele Dranov si Dunavat, prin care se realizeaza legatura cu laguna Razim- Sinoe.