Delta Dunării este plasată, din punct vedere geologic, într-o regiune
mobilă a scoarței terestre numită Platforma Deltei Dunării (regiunea
predobrogeană). Platforma Deltei Dunării vine în contact în partea de
sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe,
care este aproximativ paralelă cu Brațul Sfântu Gheorghe.Structura geologică a acesteia este alcătuită dintr-un fundament
cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertură sedimentară
reprezentată printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice,
jurasice, cretacice, neogene și cuaternare, derminate prin forajele de
mare și mică adâncime efectuate în zonă. Depozitele de vârstă
Paleozoică, ce aparțin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de
ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu
intercalații de tufuri vitroclastice.Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite,
la bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate,
cu intercalații de porfire feldspatice, diabaze și melafire, iar
transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne ș.a., ce
conțin specii vegetale (Striatoabietites sp., Ovalipollis ovalis ș.a.), foraminifere (Glomospirella sp., Spirillina sp. ș.a.), conodonde (Gondolella navicula, Gladiogondolella tethydis ș.a.).Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm – 176-142 milioane de
ani) sunt alcătuite în principal din calcare (la bază), argile
calcaroase, gresii, precum și calcare cenușii și gălbui (la partea
superioară), cu fosile de foraminifere (Textularia jurassica, Spirillina orbicula ș.a.), dinofagelate (Nannoceceratopsis spicula, N. pellucida, Ctenidodinium panneum
ș.a.) etc. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor
Apțian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcătuite, în principal,
din argile și siltite feruginoase, cu intercalații de gresii fine sau
dolomite gipsifere, ce conțin o fitocenoză săracă cu Trilobosporilites apiverucatus, Clavifera triplex etc.Depozitele de vârstă Neogenă (etajele Sarmațian-Romanian – 13,5-1,8
milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare
lumașelice, nisipuri, siltite și argile, cu Mactra sp., nisipuri, siltite și argile roșcate, cu Dosinia maeotica, nisipuri fine cenușii (cu Dreissena rimestiensis, Limnocardium sp., nisipuri cu Stylodacna orientalis și nisipuri cu intercalații de argile, ce conțin specimene de Viviparus bifarcinatus, Dreissena polymorpha etc.Depozitele de vârstă Cuaternară (depozite deltaice ce aparțin etajelor
Pleistocen-Holocen – 1,8-0,01 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază,
dintr-un strat de argile roșii-carămizii urmate de o succesiune de
strate de pietrișuri, nisipuri, siltite, argile și strate de loess, iar
la partea superioară se dispun aluviuni de origine fluviatilă și
fluvio-lacustră. (Mutihac V., 1990; Ionesi L, 1994)
Delta Dunării este plasată, din punct vedere geologic, într-o regiune
mobilă a scoarței terestre numită Platforma Deltei Dunării (regiunea
predobrogeană). Platforma Deltei Dunării vine în contact în partea de
sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe,
care este aproximativ paralelă cu Brațul Sfântu Gheorghe.Structura geologică a acesteia este alcătuită dintr-un fundament
cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertură sedimentară
reprezentată printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice,
jurasice, cretacice, neogene și cuaternare, derminate prin forajele de
mare și mică adâncime efectuate în zonă. Depozitele de vârstă
Paleozoică, ce aparțin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de
ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu
intercalații de tufuri vitroclastice.Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite,
la bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate,
cu intercalații de porfire feldspatice, diabaze și melafire, iar
transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne ș.a., ce
conțin specii vegetale (Striatoabietites sp., Ovalipollis ovalis ș.a.), foraminifere (Glomospirella sp., Spirillina sp. ș.a.), conodonde (Gondolella navicula, Gladiogondolella tethydis ș.a.).Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm – 176-142 milioane de
ani) sunt alcătuite în principal din calcare (la bază), argile
calcaroase, gresii, precum și calcare cenușii și gălbui (la partea
superioară), cu fosile de foraminifere (Textularia jurassica, Spirillina orbicula ș.a.), dinofagelate (Nannoceceratopsis spicula, N. pellucida, Ctenidodinium panneum
ș.a.) etc. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor
Apțian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcătuite, în principal,
din argile și siltite feruginoase, cu intercalații de gresii fine sau
dolomite gipsifere, ce conțin o fitocenoză săracă cu Trilobosporilites apiverucatus, Clavifera triplex etc.Depozitele de vârstă Neogenă (etajele Sarmațian-Romanian – 13,5-1,8
milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare
lumașelice, nisipuri, siltite și argile, cu Mactra sp., nisipuri, siltite și argile roșcate, cu Dosinia maeotica, nisipuri fine cenușii (cu Dreissena rimestiensis, Limnocardium sp., nisipuri cu Stylodacna orientalis și nisipuri cu intercalații de argile, ce conțin specimene de Viviparus bifarcinatus, Dreissena polymorpha etc.Depozitele de vârstă Cuaternară (depozite deltaice ce aparțin etajelor
Pleistocen-Holocen – 1,8-0,01 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază,
dintr-un strat de argile roșii-carămizii urmate de o succesiune de
strate de pietrișuri, nisipuri, siltite, argile și strate de loess, iar
la partea superioară se dispun aluviuni de origine fluviatilă și
fluvio-lacustră. (Mutihac V., 1990; Ionesi L, 1994)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu