Descriere: Are corpul de talie medie (8 -11 kg, chiar 15 kg), lung si
mladios, iar picioare scurte si prevazute cu 5 degete unite partial printr-o
membrana interdigitala. Coada este relativ lunga si groasa la baza, fiind
folosita drept carma. Urechile si ochii sunt mici si botul turtit. Prin
conformatie este adaptata perfect mediului acvatic in care vietuieste. Culoarea
este bruna, usor mai deschisa pe abdomen, cu o pata mica albicioasa sub gat.
Dimorfismul sexual nu este evident.
Longevitate: Traieste 14-16 ani.
Sunete: Vidra comunica cu semenii printr-un fluierat caracteristic.
Atacata de caini scoate un glas strident, amestecat cu un marait. Puii au un
glas asemanator cu behaitul unui ied domestic.
Simturi: Auzul si vederea sunt bune. Mirosul este considerat mediu. Cu
toate acestea simte usor prezenta capcanei din fier camuflata bine sub nivelul apei.
Urme: Sunt caracteristice datorita pernitelor eliptice, cu al cincilea
deget imprimat lateral, calcaiului inconfundabil si membranei interdigitale
partial vizibile. Urma-partie lasata de vidra care se deplaseaza normal prezinta
urme-perechi (de obicei cu amprenta din stanga in fata), iar a celei ce se
deplaseaza in goana (galop) prezinta cele 4 urme dispuse oblic pe aceeasi linie.
Excrementele, cu miros caracteristic, contin solzi de peste, cruste de
raci ori coji de oua si sunt depuse pe malul apei, frecvent in locuri vizibile.
Habitat: Traieste din zona de munte pana in Delta Dunarii. Existenta ei
este legata nemijlocit de ape curate cu peste. Prefera raurile si paraiele cu
maluri impadurite si abrupte. Spatiul necesar vietuirii este relativ extins,
intrucat zilnic are nevoie de peste. Traieste in galerii sapate in mal, de regula
cu o iesire sub apa, sau in cotloane amenajate sub radacinile salciilor. Nu este
foarte atasata de locul de trai si nu se indeparteaza mult de apa.
Hrana: Pestii constituie hrana de baza. Consuma, de asemenea, raci,
sobolani de apa, bizami si broaste. Rapeste pui si pasari de apa, consumand si
oua din cuiburi. Pentru a consuma hrana scoate capul deasupra apei, iar cand
mananca pesti si pasari mai mari iese pe mal.
Dusmani: Nu are dusmani periculosi, in afara de om. Doar accidental
poate fi prinsa de caini, de care se apara insa cu ferocitate.
Sociabilitate: Traieste solitar. Dupa nastere, doar femela ramane peste
jumatate de an cu puii ei.
Reproducere: Nu are o epoca de imperechere foarte bine determinata.
Perioada principala o constituie lunile februarie-martie, apoi luna iulie. Femela
fata si a doua oara, probabil in cazurile cand isi pierde prima progenitura.
Durata gestatiei este de 9 saptamani (60-63 de zile), dupa care femela naste
2-4 pui, care raman orbi doar 9-10 zile. Puii sunt alaptati 8 saptamani,
ramanand cu mama lor pana la o noua imperechere, adica 8-10 luni. Devin
maturi sexual la 2-3 ani.
Obiceiuri: Vidra este un animal cu activitate nocturna si aurorala. Cand
ii lipseste hrana se deplaseaza mult, departandu-se de apa, putand trece la
munte peste cumpana apelor, dintr-un bazin hidrografic in altul.
Puii pot fi usor dresati de om.
Vanare: Din cauza diminuarii efectivelor de vidra in Europa, aceasta a
fost strict protejata prin conventii internationale. Efectivele ei s-au refacut in
ultima vreme, indeosebi in Romania unde au crescut surprinzator ca urmare a
scaderii poluarii si cresterii populatiilor de peste din raurile interioare. In
aceste conditii, autoritatea publica centrala care raspunde de protectia mediului
poate autoriza vanarea ei in cote rezonabile, mai ales acolo unde efectivele
sunt mari si unde vidra produce prejudicii in bazinele piscicole in care se
practica acvacultura. Perioada optima de vanare este considerata a fi 1
octombrie-31 martie, cu toate ca blana vidrei este valoroasa tot timpul anului.
Se impusca la panda, cu arma lisa si cartuse de 3,5 - 4,0 mm. Trofee
neconventionale sunt considerate blanurile, craniile si osul penian.
Blana vidrei este considerata una dintre cele mai valoroase blanuri de
vanat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu