miercuri, 12 decembrie 2012

Despre proiect

              Acest proiect este strict pentru scoala . Nu m-am descurcat in word pad asa ca am decis sa fac un mic blog despre Delta Dunarii .
               Linkuri de unde am luat pentru a face blogul :
http://sarichioi-ro.jouwweb.nl/florae-a-i-faunae/pasae-rile-deltei2/lebae-dae-de-varae1
https://www.google.ro/#hl=ro&tbo=d&output=search&sclient=psy-ab&q=lebada+in+delta+dunarii&oq=lebada+in+delta+dunarii&gs_l=hp.3..0i30.6613.11454.1.11682.25.11.1.13.13.0.100.1025.10j1.11.0...0.0...1c.1.oG6cEBe6VH8&psj=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_cp.r_qf.&bvm=bv.1354675689,d.Yms&fp=ea02af0cc580fcaf&bpcl=39650382&biw=1280&bih=853
http://www.delta-dunarii.ro/fauna.html
https://www.google.ro/search?q=lebada+in+delta+dunarii&hl=ro&tbo=u&tbm=isch&source=univ&sa=X&ei=fDLIUJ6GDYW1tAaJyYBI&ved=0CEoQsAQ&biw=1280&bih=853
https://www.google.ro/search?q=lebada+in+delta+dunarii&hl=ro&tbo=u&tbm=isch&source=univ&sa=X&ei=fDLIUJ6GDYW1tAaJyYBI&ved=0CEoQsAQ&biw=1280&bih=853#hl=ro&tbo=d&tbm=isch&sa=1&q=Pelican+delta+dunarii&oq=Pelican+delta+dunarii&gs_l=img.3..0.24415.29218.0.29424.23.13.1.9.9.0.218.1481.8j4j1.13.0...0.0...1c.1.ZXks2w-sdNQ&pbx=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_cp.r_qf.&bvm=bv.1354675689,d.Yms&fp=df0f5de512698aef&bpcl=39650382&biw=1280&bih=853
http://www.google.ro/imgres?num=10&hl=ro&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=jLzuDMVN2619UM:&imgrefurl=http://dandindeltadunarii.blogspot.com/2009/04/pelicanii-din-rosca-buhaiova.html&docid=VNcFkL0d3SYwfM&imgurl=https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjlkEV2Y74jTgZmDr4AscBnXp1NhE0_BDJG6aV2wSSdzhUtG91r2t-J3U_S_8N0tEOWR082-Qg-KGXIULlvdrq457hvjUxzcfWMPRBqkHxjCTkUhp3WqzqZ1m7Mxu_k9DAgt26rjcp6wo4/s400/41.pelican2.jpg&w=400&h=314&ei=gjPIULbCE4G0tAaPnoHADA&zoom=1&iact=rc&dur=365&sig=109726225963776484412&sqi=2&page=1&tbnh=141&tbnw=190&start=0&ndsp=31&ved=1t:429,r:2,s:0,i:84&tx=144&ty=67
http://www.google.ro/imgres?num=10&hl=ro&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=flrzRxUa-T5gOM:&imgrefurl=http://www.infotravelromania.ro/deltadunarii.html&docid=BDpDRtoKSDHURM&imgurl=http://www.infotravelromania.ro/foto%252520mic/interviu_chettusia/delta_dunarii_pelican.jpg&w=1024&h=681&ei=gjPIULbCE4G0tAaPnoHADA&zoom=1&iact=hc&vpx=4&vpy=133&dur=181&hovh=183&hovw=275&tx=186&ty=71&sig=109726225963776484412&sqi=2&page=1&tbnh=141&tbnw=218&start=0&ndsp=31&ved=1t:429,r:0,s:0,i:78
http://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Dun%C4%83rii
http://www.referat.ro/referate/Pelicani_din_Delta_Dunarii_6699.html
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=qxXMvzuq_26ibM:&imgrefurl=http://www.flickriver.com/photos/arkimastru/877147872/&docid=Yad9On2dUsoyyM&imgurl=http://farm2.static.flickr.com/1084/877147872_dc593e7962.jpg&w=500&h=325&ei=IzbIUNaCOcfHswba0oHIAQ&zoom=1&iact=hc&vpx=960&vpy=479&dur=135&hovh=181&hovw=279&tx=165&ty=80&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=129&tbnw=211&start=0&ndsp=34&ved=1t:429,r:19,s:0,i:165
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=OB90psPo7_VhpM:&imgrefurl=http://www.bio-foto.com/displayimage-1341.html&docid=8qjseZoQXnXbtM&imgurl=http://www.bio-foto.com/albums/ptaci/Ardea-purpurea-IMG_4284.jpg&w=437&h=650&ei=IzbIUNaCOcfHswba0oHIAQ&zoom=1&iact=rc&dur=428&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=141&tbnw=96&start=0&ndsp=34&ved=1t:429,r:28,s:0,i:197&tx=56&ty=97
http://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/starc-rosu---ardea-purpurea-233.html
http://www.delta-dunarii.ro/fauna.html
http://www.delta-dunarii.ro/povestiri.html#
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=SUUjVxjmDvt9DM:&imgrefurl=http://www.cazaredelta-dunarii.ro/index.php%3Fpag%3D13%26id%3D343%26title_pag%3DPescarus%2520argintiu%2520%28Larus%2520argentatus%29&docid=y6BxE_rR9DK1UM&imgurl=http://www.cazaredelta-dunarii.ro/images/pescarus_2.jpg&w=640&h=428&ei=YzfIUL2LCorjswa8iICIAQ&zoom=1&iact=hc&vpx=964&vpy=284&dur=1522&hovh=183&hovw=275&tx=184&ty=121&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=139&tbnw=207&start=0&ndsp=30&ved=1t:429,r:11,s:0,i:114
http://www.clopotel.ro/enciclopedia/Pasari_Pescarus-543.html
https://www.google.ro/search?q=pescarus+delta+dunarii&hl=ro&tbo=u&tbm=isch&source=univ&sa=X&ei=XDfIUL7lJYXdsgag2IHYDg&ved=0CD8QsAQ&biw=1280&bih=853
https://www.google.ro/search?q=broasca+testoasa+delta+dunarii&hl=ro&tbo=u&tbm=isch&source=univ&sa=X&ei=aDjIUO2zOtGRswaZloGQAg&ved=0CCkQsAQ&biw=1280&bih=853
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=Cs9fDnrPKbgHtM:&imgrefurl=http://dandindeltadunarii.blogspot.com/2010_04_01_archive.html&docid=ZOta7xwxYRpCLM&imgurl=https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPnzeBi2aTV78l4IdWRGndVHfmi9uB-7wDXI8Ta8_uoB4qtzA0pHGrDqTIjJlU9F-FRF7BsTvFzAfn3rX2cNlP9V97cHWoY8L52NwaCfE4tjoc6hYKDDjqN2R5uqr2YqmolcMV7ZHCjmE/s1600/09.IMG_5963.jpg&w=800&h=597&ei=bDjIUJCFK83ptQbhlIHoCw&zoom=1&iact=hc&vpx=815&vpy=129&dur=251&hovh=194&hovw=260&tx=126&ty=128&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=143&tbnw=189&start=0&ndsp=30&ved=1t:429,r:4,s:0,i:93
http://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/testoasa--de-uscat-dobrogeana----testudo-graeca---222.html
https://www.google.ro/#hl=ro&tbo=d&output=search&sclient=psy-ab&q=broasca+testoasa+delta+dunarii&oq=broasca+testoasa+delta+dunarii&gs_l=hp.3..0i30j0i8i30.1843.7702.1.7892.32.23.1.8.8.0.196.2353.13j10.23.0...0.0...1c.1.lEIFDpq7uk0&psj=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_cp.r_qf.&bvm=bv.1354675689,d.Yms&fp=ea02af0cc580fcaf&bpcl=39650382&biw=1280&bih=853
http://www.zooland.ro/Broasca_testoasa_de_uscat_sau_testudo_hermanni-4900.htmlhttp://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/testoasa--de-uscat-dobrogeana----testudo-graeca---222.html
https://www.google.ro/#hl=ro&tbo=d&output=search&sclient=psy-ab&q=enot+delta+dunarii&oq=enot+delta+dunarii&gs_l=hp.3..0i30j0i5i30.1533.5052.1.5594.18.18.0.0.0.0.124.1676.15j3.18.0...0.0...1c.1.KkdCeEEqrxc&psj=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_cp.r_qf.&bvm=bv.1354675689,d.Yms&fp=ea02af0cc580fcaf&bpcl=39650382&biw=1280&bih=853
https://www.google.ro/search?q=enot+delta+dunarii&hl=ro&tbo=u&tbm=isch&source=univ&sa=X&ei=xTnIULrCM43BtAa-yICgCQ&ved=0CEAQsAQ&biw=1280&bih=853
http://enot.ro/category/delta-dunarii/
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=4ZIB3bdbXC0KOM:&imgrefurl=http://zoonet.radio3net.ro/2011/04/13/caine-sau-bursuc-cu-barba/&docid=jD0qKpLjf15KqM&imgurl=http://zoonet.radio3net.ro/wp-content/uploads/enot-descopera.ro_.jpg&w=600&h=450&ei=yjnIUIq7IYv4sgaQnoC4DA&zoom=1&iact=hc&vpx=393&vpy=282&dur=1516&hovh=194&hovw=259&tx=104&ty=69&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=148&tbnw=213&start=0&ndsp=31&ved=1t:429,r:8,s:0,i:105
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=t9fGk5sDLhjFXM:&imgrefurl=http://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/caine-enot---nyctereutes-procyonoid-459.html&docid=7HY-G_UCvrqY1M&imgurl=http://www.info-delta.ro/archive/galerie/5258_caine-enot1.jpg&w=640&h=427&ei=yjnIUIq7IYv4sgaQnoC4DA&zoom=1&iact=hc&vpx=375&vpy=132&dur=62&hovh=183&hovw=275&tx=158&ty=97&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=139&tbnw=210&start=0&ndsp=31&ved=1t:429,r:2,s:0,i:87
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=26d0aqYcHvcWJM:&imgrefurl=http://www.panoramio.com/photo/66215779&docid=4DhJm45BJcMDIM&imgurl=http://mw2.google.com/mw-panoramio/photos/medium/66215779.jpg&w=500&h=375&ei=yjnIUIq7IYv4sgaQnoC4DA&zoom=1&iact=hc&vpx=180&vpy=135&dur=647&hovh=139&hovw=187&tx=117&ty=110&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=139&tbnw=187&start=0&ndsp=31&ved=1t:429,r:1,s:0,i:84
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=OvkCjn5K5cei-M:&imgrefurl=http://www.wilddanube.ro/gallery2/main.php%3Fg2_itemId%3D1136&docid=XJ-_puHQgCKDyM&imgurl=http://www.wilddanube.ro/gallery2/main.php%253Fg2_view%253Dcore.DownloadItem%2526g2_itemId%253D1136%2526g2_serialNumber%253D2&w=600&h=450&ei=yjnIUIq7IYv4sgaQnoC4DA&zoom=1&iact=rc&dur=322&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=139&tbnw=187&start=0&ndsp=31&ved=1t:429,r:0,s:0,i:81&tx=113&ty=64
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=E1dD7apSe4uAYM:&imgrefurl=http://delta-dunarii.blogspot.com/2007/07/plante-si-animale-ciudate-din-delta.html&docid=ib0LVZKHr0e-KM&imgurl=https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYgAFLFLx6r8-O-glbRLRma-atJCf1BP1gMjMTBZwDRDTmqaBstRCCxPX7n_-c7lcOTatmKlmkzRGf2cy4W386_TB_xrDHxONfbDd3K9j6wxfyKoRe24VVbh_P_1qo3FLvXN9oFONyNvAr/s400/enot.blog.delta.jpg&w=400&h=300&ei=yjnIUIq7IYv4sgaQnoC4DA&zoom=1&iact=hc&vpx=816&vpy=127&dur=1003&hovh=194&hovw=259&tx=105&ty=96&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=139&tbnw=189&start=0&ndsp=31&ved=1t:429,r:4,s:0,i:93
http://zoonet.radio3net.ro/2011/04/13/caine-sau-bursuc-cu-barba/
http://www.waidmannsheil.ro/Nurca%20Vidra.html
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=Q-Rbf4y57wl6KM:&imgrefurl=http://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/mamifere-din-delta-dunarii-134.html&docid=bumYo_cBoNegnM&imgurl=http://www.info-delta.ro/poze_info/image/delta/vidra.jpg&w=640&h=428&ei=ajzIUOWHNMXTsgaKkoGQDA&zoom=1&iact=hc&vpx=175&vpy=131&dur=1728&hovh=183&hovw=275&tx=215&ty=127&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=136&tbnw=208&start=0&ndsp=32&ved=1t:429,r:1,s:0,i:84
https://www.google.ro/#hl=ro&tbo=d&sclient=psy-ab&q=Vidra+delta+dunarii&oq=Vidra+delta+dunarii&gs_l=hp.3..0i30j0i8i30.9686.14492.4.14781.19.19.0.0.0.0.114.1688.16j3.19.0...0.0...1c.1.T8VQdQR2Auk&psj=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_cp.r_qf.&bvm=bv.1354675689,d.Yms&fp=ea02af0cc580fcaf&bpcl=39650382&biw=1280&bih=853
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=mQKq6G-u_z2ieM:&imgrefurl=http://www.descopera.ro/natura/8720670-pantanal-mirificul-taram-dintre-paduri-campii-si-ape&docid=8f824nV2aA7bZM&imgurl=http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5108/8720670/11/vidra-uriasa.jpg&w=600&h=375&ei=ajzIUOWHNMXTsgaKkoGQDA&zoom=1&iact=hc&vpx=774&vpy=286&dur=2423&hovh=177&hovw=284&tx=142&ty=122&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=144&tbnw=213&start=0&ndsp=32&ved=1t:429,r:11,s:0,i:114
http://www.google.ro/imgres?um=1&hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=aSCOl5Xu2PSrrM:&imgrefurl=http://www.waidmannsheil.ro/Nurca%2520Vidra.html&docid=jHBxPNYxgq-o0M&imgurl=http://www.waidmannsheil.ro/images/Lutra%252520lutra1.jpg&w=678&h=480&ei=ID_IUK2UEoeLswaZ1ICIAw&zoom=1&iact=hc&vpx=680&vpy=282&dur=484&hovh=189&hovw=267&tx=144&ty=95&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=133&tbnw=179&start=0&ndsp=36&ved=1t:429,r:11,s:0,i:111
http://www.google.ro/imgres?um=1&hl=ro&sa=X&tbo=d&biw=1280&bih=853&tbm=isch&tbnid=N0xVhaypdqy5zM:&imgrefurl=http://www.waidmannsheil.ro/Nurca%2520Vidra.html&docid=jHBxPNYxgq-o0M&imgurl=http://www.waidmannsheil.ro/images/lutreola_lutreola1.jpg&w=778&h=395&ei=ID_IUK2UEoeLswaZ1ICIAw&zoom=1&iact=rc&dur=365&sig=109726225963776484412&page=1&tbnh=133&tbnw=249&start=0&ndsp=36&ved=1t:429,r:10,s:0,i:108&tx=136&ty=59
https://www.google.ro/search?hl=ro&q=Nurca%20imagini&psj=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_cp.r_qf.&bvm=bv.1354675689,d.Yms&bpcl=39650382&biw=1280&bih=853&um=1&ie=UTF-8&tbm=isch&source=og&sa=N&tab=wi&ei=-j7IUIGTD9DgtQbWo4CICw#um=1&hl=ro&tbo=d&tbm=isch&q=nurca+animal&revid=127572860&sa=X&ei=Gj_IUN75J8rSsgbQ3oHoAg&ved=0CEoQgxY&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_cp.r_qf.&bvm=bv.1354675689,d.Yms&fp=df0f5de512698aef&bpcl=39650382&biw=1280&bih=853
http://www.info-delta.ro/delta-dunarii-imagini-16/apus-de-soare-in-delta-10/
                    Cam asta este tot :* La revedere !!!!!!

Cateva fotografii pentru incheiere :D







Nurca


Denumiri: Nurca, norita, vison european, vidra mica, dihor de apa.
Descriere: Seamana cu o vidra in miniatura (0,5 - 0,8 kg). Spre
deosebire de aceasta, are coada mai mica in raport cu corpul si uniform de
groasa. Membrana interdigitala este doar schitata. Prezinta o culoare generala
bruna si buza de sus patata cu alb, sub nas, ca de altfel si buza de jos in zona
limitrofa gurii.
Longevitate: Traieste 8-10 ani.
Sunete: Emite un fluierat subtire. In caz de pericol tipa puternic.
Simturi: Auzul si vederea sunt bune, dar mirosul mediocru.
Urme: Sunt asemanatoare cu cele de vidra, dar sunt mai reduse ca
dimensiuni. Nu se pot confunda cu cele de hermelina, deoarece sunt mai mari
decat acestea.
Habitat: Coincide cu habitatul vidrei. Efectivele cele mai numeroase se
gasesc in Lunca si in Delta Dunarii. Traieste insa si de-a lungul celorlalte ape
curgatoare si statatoare din zonele de munte, de deal si de ses in care se gaseste
peste. Isi amenajeaza culcusul in vizuini sapate in malul apelor, dar si in
scorburi, ori sub radacini.
Hrana: Se hraneste cu pesti, raci, broaste, rozatoare mici, bizami, oua,
pui de pasari de balta etc.
Dusmani: Vidra si dusmanii vidrei, plus pasarile pradatoare de noapte si de zi.
Sociabilitate: Traieste solitar, exceptand perioada in care mama isi
creste progenitura.
Reproducere: Imperecherea are loc in aprilie-mai. Sarcina dureaza 63
de zile, dupa care femela fata 3-7 pui orbi, care devin independenti la 3 luni si
ating maturitatea sexuala la 9 luni.
Vanare: Se vaneaza in aceleasi conditii ca si vidra, blana constituind
trofeu neconventional.
Nota: In libertate, este intalnita si nurca americana (Lutreola vizon),
scapata din crescatorii. Culorile acesteia variaza mult, de la alb la negru.
Frecvent au fost intalnite in salbaticie nurcile de culoare standard, dar si
nurci negre si albe.

Vidra


Denumiri: Vidra, lutra, pui de vidra.
Descriere: Are corpul de talie medie (8 -11 kg, chiar 15 kg), lung si
mladios, iar picioare scurte si prevazute cu 5 degete unite partial printr-o
membrana interdigitala. Coada este relativ lunga si groasa la baza, fiind
folosita drept carma. Urechile si ochii sunt mici si botul turtit. Prin
conformatie este adaptata perfect mediului acvatic in care vietuieste. Culoarea
este bruna, usor mai deschisa pe abdomen, cu o pata mica albicioasa sub gat.
Dimorfismul sexual nu este evident.
Longevitate: Traieste 14-16 ani.
Sunete: Vidra comunica cu semenii printr-un fluierat caracteristic.
Atacata de caini scoate un glas strident, amestecat cu un marait. Puii au un
glas asemanator cu behaitul unui ied domestic.
Simturi: Auzul si vederea sunt bune. Mirosul este considerat mediu. Cu
toate acestea simte usor prezenta capcanei din fier camuflata bine sub nivelul apei.
Urme: Sunt caracteristice datorita pernitelor eliptice, cu al cincilea
deget imprimat lateral, calcaiului inconfundabil si membranei interdigitale
partial vizibile. Urma-partie lasata de vidra care se deplaseaza normal prezinta
urme-perechi (de obicei cu amprenta din stanga in fata), iar a celei ce se
deplaseaza in goana (galop) prezinta cele 4 urme dispuse oblic pe aceeasi linie.
Excrementele, cu miros caracteristic, contin solzi de peste, cruste de
raci ori coji de oua si sunt depuse pe malul apei, frecvent in locuri vizibile.
Habitat: Traieste din zona de munte pana in Delta Dunarii. Existenta ei
este legata nemijlocit de ape curate cu peste. Prefera raurile si paraiele cu
maluri impadurite si abrupte. Spatiul necesar vietuirii este relativ extins,
intrucat zilnic are nevoie de peste. Traieste in galerii sapate in mal, de regula
cu o iesire sub apa, sau in cotloane amenajate sub radacinile salciilor. Nu este
foarte atasata de locul de trai si nu se indeparteaza mult de apa.
Hrana: Pestii constituie hrana de baza. Consuma, de asemenea, raci,
sobolani de apa, bizami si broaste. Rapeste pui si pasari de apa, consumand si
oua din cuiburi. Pentru a consuma hrana scoate capul deasupra apei, iar cand
mananca pesti si pasari mai mari iese pe mal.
Dusmani: Nu are dusmani periculosi, in afara de om. Doar accidental
poate fi prinsa de caini, de care se apara insa cu ferocitate.
Sociabilitate: Traieste solitar. Dupa nastere, doar femela ramane peste
jumatate de an cu puii ei.
Reproducere: Nu are o epoca de imperechere foarte bine determinata.
Perioada principala o constituie lunile februarie-martie, apoi luna iulie. Femela
fata si a doua oara, probabil in cazurile cand isi pierde prima progenitura.
Durata gestatiei este de 9 saptamani (60-63 de zile), dupa care femela naste
2-4 pui, care raman orbi doar 9-10 zile. Puii sunt alaptati 8 saptamani,
ramanand cu mama lor pana la o noua imperechere, adica 8-10 luni. Devin
maturi sexual la 2-3 ani.
Obiceiuri: Vidra este un animal cu activitate nocturna si aurorala. Cand
ii lipseste hrana se deplaseaza mult, departandu-se de apa, putand trece la
munte peste cumpana apelor, dintr-un bazin hidrografic in altul.
Puii pot fi usor dresati de om.
Vanare: Din cauza diminuarii efectivelor de vidra in Europa, aceasta a
fost strict protejata prin conventii internationale. Efectivele ei s-au refacut in
ultima vreme, indeosebi in Romania unde au crescut surprinzator ca urmare a
scaderii poluarii si cresterii populatiilor de peste din raurile interioare. In
aceste conditii, autoritatea publica centrala care raspunde de protectia mediului
poate autoriza vanarea ei in cote rezonabile, mai ales acolo unde efectivele
sunt mari si unde vidra produce prejudicii in bazinele piscicole in care se
practica acvacultura. Perioada optima de vanare este considerata a fi 1
octombrie-31 martie, cu toate ca blana vidrei este valoroasa tot timpul anului.
Se impusca la panda, cu arma lisa si cartuse de 3,5 - 4,0 mm. Trofee
neconventionale sunt considerate blanurile, craniile si osul penian.
Blana vidrei este considerata una dintre cele mai valoroase blanuri de
vanat.

Enot





marți, 11 decembrie 2012

Testoasa de uscat dobrogeana


Descriere: Lungimea 15-27 cm. Masculii se disting de femele prin coada mai lunga si mai tare, prin marimea scobiturii posterioare a plastronului, prin solzul supracodal foarte bombat. Carapacea galbuie-intunecat, cafenie uniform sau maslinie, fiecare placa fiind marginita de pete negre, neregulate; vertebrele si supracodala, in partea lor anterioara, negre-cafenii sau complet negre. Tinerii, maslinii sters sau galbui cu pete negre pe marginea fiecarei placi.

Reproducerea: Femelele depun, prin mai-iunie, 4-12 oua sferice, albe, care se clocesc in 70-80 zile.

Hrana: Se hraneste cu vegetale, radacini, rame.

Habitat: Prefera terenurile uscate, cu tufisuri bogate, de silvostepa, fiind iubitoare de caldura.

Pescarus


Pescarusii sunt pasarile pe care le vedem adesea in tara noastra, atat pe plajele din Delta Dunarii, cat si pe cele de pe litoralul Marii Negre. De asemenea, pescarusii au reusit sa se adapteze la mediul urban, construindu-si cuiburile pe cladirile inalte ale oraselor. Atat femela cat si masculul au aceeasi culoare a penajului, singurul aspect care difera fiind faptul ca masculul este mai mare si are gatul mai gros.Hrana pescarusilor este extrem de vasta. Acestia pescuiesc din zbor, de la suprafata apei, pesti si nevertebrate acvatice, iar uneori prind chiar si pui de pasare. De asemenea, se hranesc si cu resturile de alimente lasate de turisti pe plaja, fiind foarte inventivi in privinta mancarii. Frecvent, pescarusii arunca moluste de la inaltimi foarte mari, pentru a le sparge cichilia si a consuma mai apoi continutul. Femelele pescarus isi depun ouale in luna aprilie, iar incubatia dureaza 26 de zile. In acest timp, cele 3 oua brune ale pescarusilor sunt clocite de ambii parinti, pentru ca mai apoi puii sa paraseasca cuibul, ascunzandu-se prin vegetatie. Acestia sunt chemati de parinti atunci cand trebuie hraniti.

Un pescarus argintiu atinge varsta de doi ani si opt luni. Exista insa cazuri in care pescarusii in captivitate au trait chiar si 44 de ani, ceea ce inseamna ca viata pescarusilor este plina de riscuri.

Ardea Purpurea


Generalitati: Oaspete de vara la noi in tara, specie protejata, amenintata cu disparitia pe scara globala.

Descriere: Coloritul este brun-roscat, cu nuantele de rosu-purpuriu in penaj. Are gatul foarte lung si subtire, cu pene lungi pe ceafa palid – ruginii. In zbor, curbura gatului este putin rotunjita in forma de "S". Ca talie, comparativ cu barza, este mai mic. In caz de pericol se camufleaza intr-un mod asemanatoar cu buhaiul de balta. Se hraneste cu peste, mici amfibieni.

Reproducerea: Cuibareste in stufarisuri, preferand coloniile mici, impreuna cu alti starci. Femela depune intre 3 - 6 oua albastre in lunile aprilie-mai, iar incubatia dureaza intre 26 - 28 de zile.

Habitat: Prezent pe timpul verii in regiunile mlastinoase si baltile din Delta Dunarii, toamna migrand catre partile vestice ale Asiei si Africa.

Pelican


Pelicanii, aceste păsări arhaice, rămase din era terţiară, şi-au diminuat mult efectiveleultimele decenii. Locurile lor de cuibărit s-au redus treptat, ca urmare a pătrunderii factorului antropic, astfel încât pelicanii au dispărut cu desăvârşire din vestul şi centrul Europei. Deşi pelicanii au mai cuibărit în secolul al XV-lea in Danemarca, s-au retras apoi tot mai mult din faţa civilzaţiei, interiorul arcului carpatic devenind zona cea mai vestică a arealului lor de cuibărit. În secolul trecut, mai erau comuni şi în Transilvania, iar în prezent, un ultim refugiu al lor a rămas doar partea estică a continentului, îndeosebi Delta Dunării.În următoarele decenii, numărul pelicanilor a scăzut înspăimântător, din cauza pescarilor, care, ingrijoraţi pentru capturile lor, învinovăţeau aceste păsări „dăunătoare”, dând foc, ani de-a rândul, tutror coloniilor întâlnite. Din acest masacru, şi vânătorii şi-au avut partea lor, fiind recompensaţi, pentru fiecare picior de pelican, cu câte un cartuş. Şi azi mai trăieşte unul dintre cei care, în 1926, a luat parte la o asemenea campanie. „…Am dus opt vânători cu trei bărci în colonie, pentru că ne-au promis băutură…”- povesteşte bătrânul. „Masacrul a ţinut şase ore, şi prada a constat in aproximativ 260 de picioare de pui pelican.Vânătorii ar fi dorit să ia mai multe picioare, dar, fiindcă se grăbeau foarte tare, nici nu mai omorau puii, ci pur şi simplu le tăiau picioarele, lăsându-i acolo să moară in chinuri cumplite…”.Actualmente, pelicanii sunt strict protejaţi în toată Europa. În România, din 1955, speciile de pelicani au fost declarate monumente ale naturii, iar coloniile sunt, de asemnea, protejate, pătrunderea în colonii fiind strict interzisă. Protejarea pelicanilor, datorită sensibilităţii acestor păsări faţă de factorii perturbanţi, este de neconceput fără protecţia strictă a coloniilor de cuibărit.

Lebada de Vara

Lebădă de Vară, este cea mai numeroasa şi mai răspândită dintre lebede.
 
O specie ocrotita de lege datorita frumusetii şi raritatii sale. Se aduna in grupuri mari, unde au loc deseori lupte teritoriale violente, în care masculii dominanti indeparteaza intrusii prin "alunecari" pe apă şi salturi, batand apa cu ajutorul aripilor.

Cantareste in medie 8-12 kg. Prezinta penaj alb, coadă relativ lunga şi ascuţite la varf. Ciocul adultului are culoarea roşu-portocaliu cu o protuberanta bazala neagră. Puii au penajul cenusiu, devenind complet alb abia in al treilea an de viaţă. Când inoată tine gâtul gratios in forma de "S" cu ciocul indreptat în jos, deseori tinand aripile ridicate sub forma unui scut.

Cuibareste indeosebi în baltile Deltei Dunării, unde isi instaleaza cuibul în stufarisurile nepatrunse sau pe plaurul vechi, fixat. Uneori, cuibareste şi pe râuri lente şi canale, aproape de prezenţa umană. Pe la începutul lunii mai, femela depune 4-6 ouă, albe-fumurii, pe care le cloceste impreuna cu masculul, timp de 34-36 de zile. Masculul se implica în apararea oulalelor şi a familiei cu indarjire şi agresivitate uneori. În perioada de cuibarit, pot avea un comportament agresiv chiar fata de om.

Iarnă migrează spre sudul Mării Caspice, în Delta Nilului şi în estul Mării Mediterane. În iernile blande, unele exemplare raman şi la noi in ţara .

La Pescuit ( povestiri din Delta )

Vara se arata destul de capricioasa in acest an. Zilele frumoase cu soare si caldura alternau cu zilele ploioase si reci. De mai multe saptamani Mihai si cu Valeriu incercau sa mearga la pescuit, dar ca un facut, sfarsitul de saptamana aducea cu el ploaia. Se plangeau asa de mult si de des si oricui era dispus sa-i asculte. Asa se face ca intr-o zi, la un pahar de bere impreuna cu Marin, incepura din nou sa se planga.
Marin, care nu era pescar, nu fusese deloc la pecuit pana in anul acesta, nu intelegea deloc de ce cei doi amici ai lui erau asa de necajiti ca nu pot merge la pecuit. Dupa mai multe pahare de bere le spuse:
- Daca ma luati si pe mine la pescuit sigur nu va ploua la sfarsitul acestei saptamani.
- Tu la pescuit, spuse Mihai, habar n-ai de cum se prinde pestele si nici cu ce sa pescuiesti nu sti. Ce sa cauti tu la balta.
- Imi spuneti voi ce imi trebuie si o sa-mi cumpar. Mai bine imi faceti o lista de ce fel de undite, lansete si mulinete am nevoie si vineri o sa le am.
- Bine, o merg eu cu tine la magazin si te ajut sa cumperi tot ce ai nevoie, spuse Valeriu.
Zis si facut, plecara la magazin a doua zi si Marin deveni posesorul a doua undite de 4 si 5 metri, doua lansete de 2,7 metri cu doua mulinete adecvate. Cumpara si fir pt undite si mulinete, plumbi si carlige, plute si nada de crap si caras. Avu trei zile de chin. Invata sa lege carligele si sa faca noduri pescaresti, tot timpul bodoganind ce idee tampita ii venise sa le propuna sa-l ia si pe el la pescuit. Mai ales ca nici acum nu intelegea dece a chletuit banii si a cumparat toate sculele de pescuit. Invata totusi cu rabdare si reusi sa pregateasca totul pana vineri.
Sambata dimineata la ora 4 plecara la balta. Alesera pentru debutul prietenului lor balta Bila unde stiau ei ca daca nu trage la lanseta, macar se pot prinde carasi la undita. Ajunsera la balta pe la ora 5.30, isi gasira loc de pescuit si il instalara si pe Marin, nu prea departe de ei sa-l poata ajuta la nevoie. Infipse Marin suportii de lanseta in mal si pregati prima lanseta. Apoi ncerca sa lanseze. Nimeri, din fericire, peste lansetele lui Mihai, care veni si-l instrui cum se lanseaza si cum se aseaza lansetele in suporti si se monteaza bambinele.
Dupa ce reusi sa monteze cele doua lansete, Marin se aseza in scaun si incepu sa motaie. A atitip un pic si printre gene a vazut bambina saltata. A tras de lanseta sa intepe, dar cu atata putere ca probabil a rupt buza pestelui. Din nou Mihai i-a aratat cum se inteapa in asa fel incat sa nu ratezi pestele de la inceput. Iar s-a pus Marin pe asteptat si destul de plictisit a zarit din nou bambina saltata. A intepat ca la carte si a inceput sa mulineze sa scoata pestele. Mihai l-a asistat cu sfaturi cum sa faca sa nu forteze si sa nu piarda pestele. Prima lui captura ca pescar a fost un caras de 750 grame. L-a pus in juvelnic si s-a uitat foarte mandru la el.
Dupa nici zece minute alta trasatura si iar un caras frumos. Nu trece mult si scoate un ciortan de circa un kilogram si tot asa toata ziua, ba un caras, ba un ciortan. Nu prea mari, dar frumosi. Pe toti ii aseaza in juvelnic cu deosebita grija si se uita cu drag la ei.
Ziua a fost intradevar deosebit de frumoasa, cu soare si nu prea cald, abia daca depasise 25 de grade la umbra. Spre inserat Mihai a dat semnalul de strans si impachetat pentru plecat. I-a atras atentia ca pestele se scoate ultimul din apa ca sa ramana proaspat si pe cat se poate viu.
Marin isi stranse unditele cu care nu apucase decat sa incerce sa pescuiasca, apoi lansetele si suportii, impacheta tot in trusa si astepta ca si prietenii lui sa termine de strans. Cand au terminat si au inceput sa puna in masina tot, s-a dus si a scos din apa juvelnicul plin de pesti. Si atunci tot farmecul primei zi de pescuit pentru Marin se sfarama in cioburi marunte. Pesti scoteau niste sunete, care lui i se parura scancete de copil. Nu putu sa mai asculte plansul pestilor, desfacu juvelnicul si ii arunca pe toti in apa. Mihai si Valeriu se uitau uimiti la el fara sa inteleaga gestul.
- Ce-i cu tine, de ce ai aruncat pestele?

- Nu auziti cum plang? Nu pot sa-i tin.
Asa s-a terminat prima zi din viata de pescar a lui Marin. De atunci a mers aproape in fiecare saptamana la pescuit, dar de fiecare data cand prindea un peste il elibera. Si pentru cine nu il cunostea parea un gest ciudat. Mihai si Valeriu, chiar dupa o vara de pescuit inca nu se impacau cu gestul lui.
A trecut vara, a trecut si toamna si a venit din un nou sezon de pescuit, dar cu un Marin devenit pescar adevarat, cu multe cunostinte despre pescuit, dar cu acelasi obicei de a elibera pestii prinsi. Si asta pentru ca pestii plang si au un plans sfasietor.

Povestiri din Delta

            Captura 

 
         
Nu putea spune ca isi mai aduce aminte cu precizie prima zi in care simtise ca ceva mai presus decat el il pulsase in aripioare putere, si-l facuse sa se avante inspre pata aceea tremuratoare abia intrezarita… Acea zi era acum departe, si nu stia de fapt de ce tocmai astazi ii revenise acea secventa in minte. Incercase sa faca sa dispara amintirea acelei zile, caci era un motiv sa se scufunde incet, catre mal… in acea zi ratase, ratase si simtise vibratiile dispretuitoare ale tuturor prietenilor lui mai mari… sigur ca astazi nici unul dintre ei nu ar fi avut curaj sa sa uite macar la el ca si cum i-ar fi spus: „imi aduc aminte”. Pentru ca astazi isi plimba cu mandrie trupul zvelt, si coama rosiatica de pe spate era un semnal pentru toti ceilalti pesti din rau. Toti se dadeau la o parte, iar el isi ducea mai departe povara frumusetii lui… caci simtea, in felul in care isi plecau aripioarele ceilalti lipani, ca el era acum cel mai puternic, cel mai viteaz, cel mai … cel mai singur.
In regatul lui de apa, clipele lui fericite ramasesera acelea in care se repezea ca o sageata inspre musculitele picate la granita dintre apa si cealalta lume… cealalata lume… numai gandul acesta si ii dadea fiori. Cumva se simtea limitat de fasia aceasta prin care primea lumina si hrana. Simtea, in clipele in care vana, ca toata viata lui atarna in acea saritura in care, pentru foarte putin timp, se simtea vulnerabil. Si totusi, pentru acele clipe il invidiau toti, pentru acele clipe era rege al raului sau… si pentru acele clipe simtea ca merita sa traiasca.
Se lasa incet inspre o piatra, cautand instinctiv umbra. Nu constientizase inca, dar se facuse cald. Abia acum isi dadu seama ca trupul ii era mai greu, ca de cand primele raze de soare ii atinsesera solzii, si pana acum, nu se oprise… Ba chiar trecuse cu dispret pe langa un card de lipani tineri, care incercau sa isi dovedeasca agerimea pe cateva muste aduse pe apa de o pala de vant probabil. Copii acestia nu stiau ce inseamna a vana. Nu stiau sa pandeasca, sa simta, sa anticipeze… De aceea si cadeau multi prada fiintelor acelora de dincolo de apa… nu stiau sa deosebeasca miscarile unei musculite zapacite de cadere, de cele folosite de fiintele din lumea de dincolo. Nu le simteau prezenta… era de feicare data trist cand unul dintre ei disparea in urma unei sarituri…
Se lasase acum dus de ganduri si dintr-o data simti ceva strain… nu stia inca ce este, dar in regatul lui patrunsese ceva… Ramase ascuns sub piatra, nemiscat… Nu a stiut nici el cat a asteptat… Se simtea vinovat pentru visarile sale… era de neiertat. Acum nu putea spune daca sentimentul acela de invazie venise din strafundurile amintirilor sale, sau intr-adevar aproape de el trecuse primejdia.
Soarele slabise acum, si in cele din urma decise sa iasa din ascunzisul sau. In jurul sau incepuse din nou foiala data de muscareala de seara. Abia acum isi dadu seama ca toata ziua trecuse fara a manca. Se indeparta insa de fosgaiala aceea. Asa cum si traia, asa prefera sa vaneze. Solitar. Mai stia ca locurile unde se ingramadeau toti lipanii atrageau moartea… sau orice se putea inatmpla cu cei care dispareau prinsi.
Ajunse intr-un loc mai ferit, cu apa mai adanca, intr-un loc unde raul era mai ingust, iar deasupra apei se aplecau crengile copacilor. Acolo cadeau multe gaze, si asteptarea nu-i fusese niciodata in zadar.
Se opri, asteptand. O simti inainte de a atinge apa. Ii auzise zborul prin aer, si ii presimtise caderea. In aceeasi secunda, el tasni. Si tot atunci ii zari, si stiu. Stiu ca totul era o pacaleala, stiu ca era fata in fata cu dusmanul, ca el era vanat de aceasta data… si totusi nu se putu opri. Era in el atata mandrie, atata sete de confruntare, atata dorinta de a cunoaste ce e dincolo… nu se opri, si zvacni puternic, in saritura suprema.
Totul se petrecu apoi fara ca el sa mai poata controla ceva. Stia ca nu are rost sa se lupte, stia ca rostul lui este sa iasa din apa, sa treaca dincolo, sa stie… Se simti tarat afara, si apoi ii vazu. Erau doi, cel care il tinea cum in maini, si alaturi de el statea inca o fiinta. Ii auzi, si nu se mira ca ii intelege:
- Il vezi? E cel mai frumos lipan pe care l-am vazut vreodata. E pentru tine, iubito! Uita-te cat e de frumos, uite cat este de zvelt, puternic… si totusi isi pastreaza finetea!
Fiinta aceea, „iubita”, cea la care se uitase inca din prima clipa, il tintea cu niste ochi mari, albastri, cu buzele intredeschise, si abia mai respira. Parea chiar mai speriata decat el. Din nu stiu ce sentiment stupid, ar fi dorit sa o poata linisti, sa ii poata spune ca lui nu-i este teama, ca el a VRUT sa se lase prins…
- Vezi, iubito… de aceea ti-am spus ca te asemeni unui lipan. Pentru ca este tot atat de finut, asa cum esti tu, pentru ca e cel mai delicat si luptator peste pe care il cunosc… pentru ca are un aer princiar, asa… ca tine, printesa mea.
Iubita se uita insa in continuare la lipan. Vedea cum gura i se deschide din ce in ce mai greu, cautand aerul strain. Vorbi in cele din urma:
- Dar el nu s-a luptat. A venit inspre tine, de parca… de parca ar fi vrut sa te infrunte!
- Ai dreptate! E cel mai ciudat lipan pe care l-am prins vreodata.
Il vedea incurcat, si se simti dintr-o data invingator. Se uita in ochii iubitei si incerca sa ii spuna si ei. Nu vroia ca ea sa il creada un las, vroia sa stie ca pentru ea venise, pentru ea se lasase prins de un truc bun numai pentru copii.
- Da-i drumul! Striga ea dintr-o data. Pune-l inapoi in apa! Lasa-l!
Ochii ii sticleau acum, intr-un amestec de teama, de intelegere si de dorinta. Celalalt insa o privea mirat.
Lipanul incepu sa se zbata dintr-o data, ca pentru a-i da de inteles iubitei ca nu vrea sa fie pus inapoi in apa. Simtea ca moare, dar in apropierea de moarte o cunoscuse pe ea. Iar ea nu il intelegea. Deschise gura, insa el nu putea scoate sunetele acelea in care se intelegeau ei. Nu il intelegea… si el degeaba incerca sa ii arate in priviri.
Iubita intinse mainile si il atinse usor.
- Uite-l cum se zbate. Hai sa ii dam drumul. Nu vreau sa moara. Da-mi-l.
In mainile ei slabute ramase nemiscat, si nici nu mai respira. Sa ramana asa…
Numai ca ea se lasa incet inspre apa, si in acel moment simti chemarea alunecoasa a apei, a vietii, si atingerea usoara a pielii ei uscate. Un icnet mut il strafulgera. Iubita se apleca si-si lipi buzele de ale lui, intr-un sarut dulce-umed. Intelesese. Ii spunea astfel sa se intoarca in lumea lui, sa fie in continuare regele apelor. Usor degetele ei il eliberara, dar ramasera intr-o sustinere, ajutandu-l parca sa ii revina, sa isi dea seama ca acolo ii este locul. Tragea apa in branhii cu nesat, si totusi se ura pentru ca isi dorea sa traiasca, si sa se desparta de ea. In cele din urma, ochii ei ii dadura drumul.
Se indeparta, strabatu cu salbaticie mediul acela dintr-o data strain, departe, departe… la ce bun sa ramana acolo, unde o putea vedea, cand langa ea era mai departe decat ar putea el inota vreodata?
Si totusi a revenit ani de zile in acel loc, intr-o slabiciune pe care o respingea, si careia ii cadea cu toate acestea prada de fiecare data. Isi cauta iubita lipan… stia ca si ea va reveni candva.

Economie

Resursele care au facut din Delta o regiune turistica atragatoare sunt:

- exotismul peisajului de pe brate si canale;
- padurea de stejari de pe grindul Letea;
- dunele de nisip de pe grindurile Caraorman si Saraturile;
- asezarile de la Maliuc, Mila 23, Sulina, Sf.Gheorghe. O resursa importanta, traditionala este fauna piscicola, iar pescuitul o activitate economica esentiala.


Activitati de pescuit se realizeaza pe bratele principale, secundare, gârle, lacuri, în laguna Razim-Sinoe si Marea Neagra.

O întreprindere de semipreparare este în Sulina.

La Tulcea fabrica de conserve de peste utilizeaza si peste din Delta, Marea Neagra cat si peste oceanic.

Stuful este recoltat cu mijloace mecanizate si transportat pe Dunare la Chiscani (Braila), unde se obtine celuloza.

Nisipul din grindul Caraorman are si utilizari industriale, fiind exploatat în acest sens.

Esentele moi de lemn se exploateaza la dimensiuni modeste.

O importanta economica o prezinta si fauna cinegetica.

Terenurile agricole au crescut ca întindere datorita îndiguirilor si desecarilor din ultimii ani (îndeosebi în jumatatea vestica a deltei).

Se cultiva în mod predominant porumb, dar si grâu, plante furajere si legume.

Transporturile rutiere sunt slab reprezentate. Cea mai mare parte a transporturilor din interiorul Deltei se realizeaza cu ajutorul navelor.

Navigatia fluviala se poate desfasura pentru nave mici si pe bratele secundare.

Navigatia maritima se realizeaza doar pe bratul Sulina. Pe acest brat se transporta fier si cocs pentru Galati, bauxita pentru întreprinderea de alumina de la Tulcea, produse petroliere, roci (calcare de la Mahmudia pentru Galati), produse din lemn (pentru export), diferite produse agro-alimentare, peste oceanic (pentru Tulcea) etc.

Turism


Locuri de pescuit
1. Canalul Crisan - peste mic sau mare - obisnuit : platica, biban, rosioara. Dimineata trage somnul( 1kg ) si stiuca la rama, coropisnita sau broasca respectiv pestisor sau lingurita.
2. Mila 23 - peste mic
Dimineata si seara somotei la momelile de mai sus, stilul la plumb usor in sens de curgere.
3. Fortuna I (Sontea) - locul cunoscut pentru rosioara (stanga) si biban (dreapta), seara si dimineata - crap de 1-2kg la bomba cu mamaliga(specialist Petrica)/productie : 17.00 - 20.00 ~ 7bucati ( 11kg ) biban si rosioara la locurile cunoscute, stiuculite ~ 0.5 - 1kg pe margini, la saritura.